Există multe modalități de a monitoriza facturile emise clienților noștri, care trebuie plătite pînă la un anumit moment (dată scadentă). Valoarea vânzărilor este importantă, dar ne poate și păcăli: este cel puțin la fel de important să și încasăm banii datorați pentru produsele sau serviciile comercializate, deoarece în caz contrar gestiunea fluxului de numerar va deveni rapid un coșmar pentru firma noastră.
O modalitate de a monitoriza facturile emise (manual sau în mod automat, folosind extrasele bancare) este să bifăm digital fiecare factură, pe măsură ce acestea sunt plătite sau confirmate în evidența noastră internă. În acest fel, cash flow-ul estimat (pe baza scadențelor de plată) va fi „corectat” în timp real, în funcție de încasările efective (înainte sau după scadență). Aceasta este o modalitate foarte eficientă de a păstra controlul asupra activității noastre comerciale și financiare: nimeni nu dorește să vândă produse sau servicii clienților care nu plătesc la termenul agreat.
În exemplul nostru de astăzi, vom construi o coloană care va conține casetele de selectare (checkboxes): rezultatele acesteia vor fi interpretate ca expresii de tip Boolean: TRUE (când este bifată) sau FALSE (când este debifată). Vom integra apoi rezultatele acestor casete de selectare în funcții SUMIF, pentru a calcula dinamic valoarea totală a facturilor deja încasate, în comparație cu valoarea totală a facturilor care urmează să fie încasate pe viitor.
Din punctul meu de vedere, cel mai mare avantaj al lucrului cu casete de selectare (în afară de faptul că sunt foarte ușor de folosit de către un utilizator obișnuit!) constă în faptul că rezultatele lor pot fi ulterior integrate în alte formule care evaluează expresii de tip TRUE/FALSE și iau acțiuni în funcție de rezultatul acestora: SUMIF, COUNTIF, etc., așa cum vă voi arăta în acest video.
Să vedem cum reușim să facem acest lucru!